Sfântul Nicolae făcătorul de minuni

Sfântul Ierarh Nicolae- icoană pe lemn de tei în tehnică tradițională tempera cu ou, 21/ 30 cm

detaliu- glicasmul- formă de redare cromatică a luminii transcendentale

Sfânta Muceniță Ioana

 

Sfânta Mironosiță Ioana- Icoană pe lemn de tei grunduit tradițional, tehnică tempera cu ou, 21/30 cm



Sfânta Ioana Mironosiţa, soţia lui Chusa, administratorul proprietăţii Regelui Irod, a fost una din femeile care L-au urmat şi însoţit pe Iisus Hristos în perioada misiunii sale pe pământ. Ea este amintită de Sf. Ap. Luca în capitolele 8:3 şi 24:10. Împreună cu celelalte mironosiţe, Ioana s-a dus la mormântul Mântuitorului ca să ungă trupul sfânt cu mir după moartea Sa pe Cruce, auzind de la îngeri despre minunea învierii lui Hristos. Conform tradiţiei, ea a fost cea care a recuperat capul Sf. Ioan Botezătorul, după ce Irod a dat ordin să-i fie tăiat şi aruncat (24 februarie).

sursa: Sinaxar

Sfântul Spiridon al Trimitundei

Sfântul Spiridon- icoană pe lemn de cireș, tehnică tempera cu ou pe lemn grunduit tradițional, 20/30 cm

          Cuviosul Părintele nostru Spiridon, făcătorul de minuni, a trăit pe vremea împăratului Constantin cel Mare şi a lui Constantie, fiul lui. Era simplu la purtări şi smerit cu inima. La început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor în aşa măsură că a fost numit făcător de minuni.
         În vreme de secetă a adus pe pământ ploaie; şi iarăşi, prin rugăciunea lui, a oprit ploaia cea peste măsură. A pus capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care ţineau grâul. A prefăcut şarpele în aur şi, după ce a scăpat pe sărac de nevoie, a prefăcut iarăşi aurul în şarpe. A oprit curgerile râurilor. A dat la iveala gândurile păcătoase ale unei desfrânate, care îndrăznise să se apropie de el şi a făcut-o să-şi mărturisească păcatul. A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura celor ce se semeţeau cu ştiinţa lor, la Sinodul de la Niceea. O femeie i-a cerut o sumă de bani ce o încredinţase spre păstrare fiicei lui; sfântul a întrebat pe fiica lui, moartă mai de mult, unde a pus banii; şi aflând de la ea unde erau ascunşi, i-a dat stăpânei lor. A vindecat pe împăratul Constantie de boala de care suferea. A dat din nou viaţă copilului unei femei. A mustrat pe cel ce voia să-i ia din pricina lăcomiei o capră fără să o plătească şi a făcut să fugă capra în ocol de la cel ce o trăgea cu sila; iar după ce a numărat şi preţul ei, capra a stat cu cele cumpărate. A vindecat muţenia unui diacon, căruia îi poruncise să spună o mică rugăciune pe vremea unei arşiţe, iar el, pentru mărire deşartă, lungise rugăciunea şi din pricina asta amuţise îndată.
         Odată slujitorii bisericii au aprins puţine lumânări în biserică; când sfântul i-a ţinut de rău, ei i-au răspuns că nu-i nimeni în biserică, aşa că nu e nevoie de mai multă lumină; dar sfântul a luat mărturie din cer că avea privitori pe îngerii, care cântau împreună cu el rugăciunile. Pe cine nu va uimi minunea izvorârii pe neaşteptate a untdelemnului în candelă, când candela era să se stingă din lipsă de untdelemn! Multora le-a prezis cele viitoare prin darul său cel dumnezeiesc al cunoaşterii de mai dinainte.

sursa: Sinaxar

Astăzi privind la demult

Astăzi privind la demult- pictură în ulei, 50/ 70 cm

Dacă strict privind la elementele picturii s-ar încadra la un semănătorism, elementul central, străin, declasează însă. Este  despre relația omului modern ajuns întâmplător, undeva, într-o rezervație umană naturală, un gol în timp ce inspiră ca demult o perspectivă semănătoristă, ce ar fi susținută de însăși natura firească a lucrurilor, dar care din considerații ale actualități nu pare mai mult decât o rezervație. Omul modern nu se mai încadrează aici, nu poate fi decât un spectator ce privește curios, că e totuși adevărat.

Portret in ulei- picture smiles

Ulei pe panza, 30/ 41 cm Zambete-n fotografie

Pilda Samarineanului milostiv

Pilda Samarineanului milostiv

 Icoana pe lemn de tei, tehnică tempera cu ou si foiță de aur, 40/ 60 cm

detalii:

Profesori Facultatea de Teologie Ortodoxa Alba Iulia

Portret în creion

Maica Domnului Potirul Nesecat

Maica Domnului Potirul Nesecat- icoană pe lemn în tehnică tempera cu ou, 25/30 cm (nevernisată)

Botezul Domnului

Botezul Domnului- icoană pe lemn în tehica tempera cu ou, 40/55 cm

În icoana Botezul Domnului, Hristos este reprezentat botezat de Ioan în râul Iordan. Expunerea elementelor și a personajelor ocolește naturalismul creând un mediu artificial legilor naturii prin perspectiva distorsionată, oferind aspațialitatea ce scoate icoana din supunerea legilor naturii. În unele reprezentări mai vechi Hristos este reprezentat gol. Atitudinea Sfântului Ioan este așa cum e prezentată în Evanghelie, temător de a boteza pe Cel cărui nu e vrednic să-I dezlege cureaua sandaleor. Este reprezentat mai mic, dimensiunea fiind un cod de a semnala importanța persoanelor și nu respectă dimensiunea naturală.
Hristos este asistat de îngeri, punându-se în evidență dumnezeirea Sa, prima arătare a Treimii, a Fiului lui Dumnezeu și a Duhului Sfânt pogorându-se în chip de porumbel. În apă sunt prezentați duhuri ale apelor înlăturate de scufundarea sfințitoare a lui Hristos. Deasemenea se accentuează necesitatea de pocăință urgentă cu care este asociat Botezul, prin săcurea care stă la rădăcina pomului și care va tăia tot pomul ce nu aduce roadă bună.